VASILE POSTEUCĂ
Născut la 10
septembrie 1912 în comuna Stănești (jud. Rădăuți), a urmat școala primară în comuna natală, iar după aceea liceul la Siret. Studii superioare în Litere la Universitatea din Cernăuți.A debutat cu două poeme la rev
ista Junimea Literară din Cernăuți (Dir. I.I. Nistor), Anul XXI, Nr. 7 - 12.Colaborator intens la revistele Iconar (directori
Mircea Streinul și Liviu Russu), Însemnări Sociologice (Dir. Traian Brăileanu), Răboj, Buna Vestire (director Mihail Manoilescu, căruia îi urmează Dragoș Protopopescu și Toma Vlădescu), Glasul Bucovinei, Convorbiri literare de sub conducerea lui I.I. Torouțiu (1888-1953), Gazeta Gospodarilor (editori George Drumur și C. Topa, Cernăuți), Cuvântul (1940--41, Dir. P.P. Panaitescu) ș.a.Membru al Asociației Studențești "Arboroasa" (1930-1936) și Președinte al ei (1934-1936); Vicepreședinte al Centrului Studențesc din Cernăuți, a organizat primul Congres al Studențimii Bucovinene
(1936); delegat timp de trei ani la Uniunea Studenților.După
lovitura lui Antonescu împotriva Mișcării Legionare din 21-23 ianuarie 1941, Vasile Posteuca se refugiază în exil, în Germania, fiind internat mai întâi în lagărul Rostock împreună cu ceilalți legionari refugiați, apoi în lagărul de la Buchenwald.În "perioada Rostock", colaborează masiv la revista
Axa (serie nouă) de sub conducerea lui Paul Costin Deleanu. După evenimentele din august 1944 când România este invadată de hoardele bolșevice, Vasile Posteucă se încadrează în Armata Națională constituită de Guvernul Național-Legionar de la Viena la 10 decembrie 1944, cu gradul de sublocotenent, luând parte activă la luptele de pe Oder împotriva armatelor sovietice. Odată cu reapariția ziarului "Cuvântul" (serie nouă, organul informativ al Guvernului Național-Legionar), Vasile Posteucă își aduce și el o valoroasa contribuție în paginile acestuia, alături de alți intelectuali legionari.Începând cu anul 1948, colaborează la revistele: Luceafărul
(Dir. Mircea Eliade), Paris; Dacia (editori Dumitru Paulescu, Ion Țolescu, I.G. Dimitriu, Mihăilescu), Brazilia; Înșirte Mărgărite (Directori: I.G. Dimitriu și Faust Brădescu), Brazilia; Cetatea Luminii (Dir. Dumitru Paulescu), Brazilia; Arc (Montreal, Canada); Cuvântul în Exil (Dir. Gheorghe Racoveanu), Freissing, Germania; Vers (Dir. Nicolae Novac), St. Unite; Revista Scriitorilor Români (Dir. Octavian Bârlea, apoi Constantin Sporea), München, Germania; Libertatea, Madrid, Spania; Calendarul ziarului America și America (Dir. P. Lucaci) ș.a.A înființat și condus prodigioasa revistă iconaristă
Drum (1963-1972). În anul 1962 își ia doctoratul de la Universitatea din Toronto (Canada), iar din noiembrie 1966 profesor universitar la Universitatea din Mankato, Minneapolis.S-a stins
din viață în anul 1972, în urma unei boli neiertătoare.
Vasile Posteucă (în centru, cu mustață), la Rostock în 1941.
În exil (SUA), împreună cu doi camarazi
OPERA:
Emanoil Grigorovitza
(teza de licență), Cernăuți, 1936;
Cântece fără Țară
(1938). Volum rămas în manuscris; interzisă publicarea din ordinul prim-ministrului de proastă amintire și reputație Armand Călinescu, pentru unele aluzii la adresa regelui dictator Carol al II-lea;
Bandiții
(roman politic în manuscris). Volumul I al manuscrisului cuprinzând perioada 1938-1940, din cauza evenimentelor care s-au precipitat în Ianuarie 41, a rămas în țară, fără putința de a se intra în posesia lui; volumul II scris la Rostock, 1942, nepublicat deocamdată, se găsește la Madrid;
Poezii (dedicate Bu
covinei, apărute într-un volum din Convorbiri literare), Ianuarie 1941;
Poeme fără Țară
. Madrid, 1963;
Carte de cântece româ
nești. 1954;
Icoane de dor. 1954 (parte a volumului
Cântece fără Țară);
Cântece din fluier (versuri). Cleveland, 1960;
Inner experience in Rilkes work (teza de doctorat, Toronto, 1962);
Cata
peteasma bucovineană (poezii, cu schițe de Nicolae Petra). Mexico, 1962;
Poeme Ghivizii. Mexico, 1962;
În marea și-n mormintele din noi
. Madrid, 1967;
De la Noi - de Leca Morariu (pove
ști populare). Ediție reeditata de V. Posteucă. Colecția Drum, 1970;
Băiatul drumului
(manuscris autobiografic neterminat). Fragmente din acest roman autobiografic au apărut însă în Calendarul America și, masiv, în ziarul Libertatea din New York, între anii 1985-1987;
Poeme din închisori (ediție îngrijită). Colecția Drum, Madrid, 1970;
Desgroparea Căpitanului
. Editura Mișcării Legionare, Madrid, 1977 (ediție îngrijită de Alexandru Ronnett).